Semnele invaziei melcilor și limacșilor

Melcii și limacșii sunt dăunători ce încep să se dezvolte odată cu instalarea perioadei calde și ploioase, primăvara, având o capacitate uriașă de înmulțire și hrănindu-se din belșug cu plante verzi din habitatele perturbate, adică în sânul tuturor culturilor lucrate de către om.

Cele mai evidente semne ale invaziei melcilor pe suprafața unei culturi sunt evidente pe suprafața solului, prin dâre argintii de mucus uscat și prin distrugerea unor părți ale plantelor: frunzele găurite, mărunțite , tijele secționate, tulpinile și răsadurile distruse. Însă melcii și limacșii pot afecta și părțile aflate în sol, începând de la semințele germinate (la rapiță și grău), tije și frunze cu punct de creștere în sol (cazul grâului) și chiar tuberculii (la cartofi). Odată ce am detectat prezența acestor semne, pasul următor este amplasarea unor capcane care ne pot ajuta în determinarea densității populației de melci, astfel încât să putem decide cantitatea corectă a dozei de administrare a granulelor prin intermediul cărora vom combate melcii și limacșii.

 

E bine să fim foarte atenți în demersul nostru de combatere a dăunătorilor culturilor, în sensul în care aceștia pot fi într-un număr diversificat și e important să-i putem diferenția, să știm cu ce ne confruntăm. Astfel trebuie să distingem, de exemplu, la cartofi, afecțiunile cauzate de melci și limacși de cele provocate de gândacul de Colorado (ataca frunzele primăvara și tuberculii și fructele toamna) sau cărăbușul de mai (larvele acestuia atacă rădăcinile și tuberculii). Avem deci trei dăunători diferiți ce afectează aceleași părți ale plantei de cartofi. Dacă vom cunoaște cu precizie parazitul și semnele invaziei sale, vom putea acționa împotriva lui cu soluția ce ne asigură succesul în a-l combate.

Știm că perioada cea mai prielnică vieții acestor dăunători începe primăvara, simultan cu instalarea temperaturilor calde și a ploilor abundente. Prin urmare, aceasta se suprapune cu intervalul necesar dezvoltării celor mai multe dintre culturi. Nici culturile de toamnă nu scapă de acțiunile dăunătoare ale melcilor și limacșilor, fiind expuse acestora pănă la primele înghețuri care întrerup ciclul de viață al moluștelor. În situația aceasta sunt culturile de grâu și rapiță, aflate în primele poziții în topul celor mai mari. În cazul acestora, sunt expuse semințele germinate și răsadurile. Dar în egală măsură cu acțiunea acestei clase de dăunători, culturile de cereale, de exemplu, se confruntă cu gândacul ghebos (atacă frunzele) și viespea grâului (atacă tulpina din interiorul acesteia). Aceștia distrug grâul fiind în stadiul de larvă. Controlul cultural și cunoașterea modului de acțiune al dăunătorilor ne ajută să identificăm natura acestora și să acționăm în consecință.

La legume, de asemenea, este important să se facă diferențierea între  dăunători precum melci și limacși și larvele altor insecte, ca fluturele alb al verzei sau buha verzei. Moluștele lasă deja celebrele dâre pe frunze și le găuresc și mărunțesc, în timp ce larvele fluturelui alb mănâncă epiderma și parenchimul. În munca de combatere a melcilor la legume, mai dificilă este administrarea peletelor, întrucât distribuția lor se va face pe frunze. De aceea e bine ca acel control cultural să fie efectuat cât mai de timpuriu, deci să se depisteze precoce semnele invaziei melcilor, pentru combaterea lor în timp util.

Așadar, odată ce știți că vă confruntați cu dăunători precum melcii și limacșii, amplasați capcanele și protejați-vă culturile cu peletele Axcela ce vă asigură protecție maximă și obținerea unor recolte bogate!

By | 2017-07-27T14:27:50+00:00 March 16th, 2017|Noutati|0 Comments