Unele din cele mai afectate legume de către dăunătorii melci fără cochilie (denumiți și limacși) sunt cele din categoria crucifere: varza, conopida, brocoli, ridichea. Condițiile propice de creștere pentru aceste culturi sunt în principal legate de umiditate, de necesitatea unor udări succesive. Din acest motiv, aceste legume se cultivă în general în sezoanele mai umede, cum sunt primăvara și toamna.

Pentru varza de toamnă, cultivarea s-a făcut deja la sfârșitul lunii iunie, respectiv începutul lunii iulie. Dacă luăm în considerare rezistența verzei la temperaturi mai scăzute, știm că semințele se pot cultiva direct pe câmp, încă din luna mai, în cazul în care terenul nu a fost ocupat între timp cu altceva. În cazul răsadurlior, cultiivarea are loc în perioada cea mai secetoasa a anului, motiv pentru care este necesară irigarea acestor culturi încă de la plantare. Acest lucru favorizează astfel crearea unui mediu prielnic pentru respingătorii melci fără cochilie. Varza trebuie udată din belșug, la fiecare 10 zile. Astfel, încep să apară melcii fără cochilie care se hrănesc cu frunzele de varză și ajung să pătrundă în profunzime, pînă sub al doilea sau al treilea strat de frunze pe care le perforează. Este suficient ca sa scadă valoarea culturii.
Conopida de toamnă se plantează la sfârșitul lunii iunie și, ca în cazul verzei, are nevoie de udări frecvente. Având structura inflorescenței îndesată și cu spații înguste între buchețele, căpățâna de conopidă este „casa” excelentă pentru dăunătorii melci fără cochilie: umedă, racoroasă, sursa de hrană însăși.

Ridichea de toamnă se cultivă începând cu sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie. Și aceasta cultură necesită mai multă apă, însă nu excesiv, pentru a nu dăuna rădăcinilor care ar putea crăpa. Chiar și așa, solul va avea suficientă umiditate, cât să poată constitui un habitat adecvat pentru acești melci fără cochilie. Dat fiind că ridichea nu are o structură din frunze, e mai ușor să știm ce legume au scăpat de atacul invaziei de melci fără cochilie, la un simplu control. Însă acest aspect nu face ridichile mai puțin vulnerabile, atâta timp cât dăunătorii sunt activi și în pământ, adică pot afecta rădăcina subterană a acestora.

Brocoli are, de asemenea nevoie de udări frecvente. Având în vedere recomandările ce vin din domeniul nutriției, dar și din partea agricultorilor care recomandă cultivarea acestei legume datorită potrivirii necesităților de dezvoltare ce corespund condițiilor locale de mediu, brocoli este o provocare pentru industria agricola românească. Nevoia frecventă de apă face și din brocoli o cultură vulnerabilă la devoratorii melci fara cochilie, prin conditiile de umiditate de care are nevoie, prin forma inflorescenței care devine o adevărată galerie și o inepuizabilă masă copioasă pentru flămanzii melci fără cochilie.

Având în vedere că melcii se ascund în interiorul căpățânii, e destul de greu să-i vedem la un control banal, de aceea e bine să amplasăm capcane, pentru a putea avea certitudinea că ne confruntăm cu o invazie de melci fara cochilie și apoi să luăm măsurile necesare pentru combaterea acestora. Iar când decidem ce produs folosim, trebuie să studiem bine piața și să ne asigurăm că am ales cea mai bună variantă, ca eficiență și impact asupra culturii și mediului.